Prima amplasare a satului Osoi a fost pe dealul Sărata unde a fost şi o biserică. A doua aşezare a fost între pârâul Tatarca şi Jijia unde există urmele unei alte biserici vechi. Biserica actuală, după cum glăsuieşte inscripţia, a fost zidită în anul 1845 de Mitropolitul Grigore al Vatopedului, iar pădurile şi moşiile din împrejurimi erau în acel timp proprietatea Mănăstirii Sfântul Sava din Iaşi, administrate de călugări greci până la secularizare.
Hramul bisericii este „Buna Vestire”. După secularizare biserica satului a fost părăsită, iar mănăstirea a devenit biserică parohială.
Corpul bisericii este zidit din cărămidă, pe temelie de piatră, având clopotniţa aşezată deasupra naosului.
Planul bisericii este în formă de corabie.
În ultimii ani biserica a suferit reparaţie capitală. Acoperişul cu şarpantă a fost înlocuit după ce în prealabil s-au turnat două centuri de beton pentru consolidare. De asemeni, centuri s-au turnat şi la clopotniţă şi s-a consolidat turnul clopotniţei.
Noul acoperiş construit în stil „ştefanian” a fost înzestrat cu învelitoare de tablă de cupru prin grija şi cheltuiala domnului Pârău Ioan care este şi fiul satului.
Lucrările au fost stopate din lipsă de fonduri, biserica necesitând pictură interioară şi lucrări la faţadă.
